Ceai de Roinita

4.20 lei
48
+

ROINITA

(Melissa officinalis)

Roinita face parte din familia Lamiaceae, fiind o planta erbacee, perena, heliofila, cu frunze ovate si flori albe-liliachii. Cunoscuta inca din antichitate datorita proprietatilor terapeutice deosebite, a fost mentionata de Plinius si Dioscoride, care afirmau ca frunzele de roinita inmuiate in vin si aplicate extern se foloseau pentru vindecarea ranilor, a muscaturilor veninoase si intepaturilor de scorpion. In Evul Mediu, medicul si alchimistul elvetian Paracelsus, utiliza planta in tratamentul bolilor de inima. In medicina traditionala se intrebuinteaza ca remediu pentru reglarea psiho-emotionala, normalizarea functiei cardiace si ameliorarea proceselor cognitive. Se mai numeste alamaita, buruiana-stupului, busuiocul-stupului, iarba-albinelor, melisa, roiste, etc.

Actiuni

INTERN:

sedativ, reglator psiho-emotional, stimulent al memoriei, antispastic, analgezic, stomahic, coleretic si colagog, carminativ, antiseptic, slab antidiareic, antiemetic, antiherpetic, antitiroidian, antigonadotropic, in boala Alzheimer reduce agitatia si imbunatateste procesele cognitive, administrata seara favorizeaza instalarea somnului, antitumoral, stimuleaza pofta de mancare.

EXTERN:

cicatrizant, antiseptic, calmant, antiherpetic.

Indicatii

INTERN:

se utilizeaza ca adjuvant in: stari de nervozitate, stress, anxietate, atacuri de panica, depresie, insomnii, afectiuni gastro-intestinale pe fond nervos, nevroze cardiace, distonii neurovegetative, tulburari de memorie, dureri de cap, migrene, nevralgii, vertij (ameteala), hipertiroidie, ulcer gastro-duodenal, dischinezii biliare, indigestii, meteorism (balonare), colici gastro-intestinale, colite cronice, enterocolite, anorexie, greturi, varsaturi, boala Alzheimer, herpes. 

EXTERN:

se utilizeaza ca adjuvant in: rani, eczeme, herpes bucal si genital.

Contraindicatii

hipotiroidie, alergie la roinita.

Precautii

In cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda evitarea utilizarii in paralel a acestei plante.

COMPOZITIE CHIMICA:

ulei volatil (alcatuit din citronelal, geranial, neral, cis si trans-ocimen, β-cariofilen), acizi polifenolcarboxilici (cafeic, clorogenic, rosmarinic), acizi triterpenici (ursolic si oleanolic), flavonozide (derivati ai luteolinei si kaempferolului), cumarine (esculetol), principii amare, mucilagii, etc.

 

INTERN:

-pulberea – planta se macina fin cu o rasnita electrica. Se ia o lingurita rasa de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15min., dupa care se inghite cu apa.

-maceratul la rece – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa rece, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu macerat pe zi, cu 30min. inainte de mese.

-infuzia – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250ml de apa clocotita se mentine timp de 15 min. la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. In scop terapeutic se beau 3 cani cu infuzie pe zi, cu 30min. inainte de mese.

EXTERN:

-se aplica local sub forma de comprese cu macerat sau cu infuzie de planta sau cataplasme, care se obtin astfel: 1-2 linguri cu pulbere fin macinata se amesteca cu apa calda astfel incat sa formeze o pasta care sa poata fi aplicata extern. Deasupra se aplica un pansament ocluziv care sa poata mentine cataplasma la locul afectat minim 3 ore.